Trecut-ai, timp, pe lângă mine,
Prieteni buni, mergem la pas,
Mă uit, tăcut, și râd cu tine,
Noi însă tineri am rămas.
Ți-aduci aminte
Câte prostii am mai făcut?
La nimeni, tu, n-ai povestit,
Prieten bun, prieten bun.
Grijuliu tu te-ai purtat cu mine
Și multe mi-ai mai arătat,
De mic copil m-ai prins de mână
Și m-ai purtat, ca pe un frate,
Pe cărări întortochiate,
Dintr-o eră-n altă eră,
Printr-o lume efemeră.
Timpule, prietene,
De m-aș naște înc-o dată,
Mi-aș dori aceeași soartă.
Să te am din nou pe tine,
Mereu să fii lângă mine
Prieten bun, prieten bun.
Multe mi-ai mai arătat,
La om bun, la om sărac,
La om rău, la cel bogat.
Și multe m-ai învățat
Când să spun și când să tac
Când să merg, când să m-opresc
Și pe cine să iubesc,
De cine să mă feresc.
Prieten bun, prieten bun.
Odă azi îți închin ție,
Cea mai mare-mpărăție,
Căci degeaba ai de toate
Dacă timpul nu ți-e frate.
Prieten bun, prieten bun.
© Marian Năstase