Vremelnicie

S-a stins de tot lumea ce-o știu,

O altă lume i-a luat locul,

Mă străduiesc s-o înțeleg,

După cum văd, nu prea-și găsește rostul.

Pe zi ce trece-i mai tăcută,

Neștiutoare în ce face,

Ici, colo, pornește câte unul,

Apoi se-oprește, se întoarce.

Mai trebuiește timp de așezare,

Precum brutarul pregătește pâinea.

Apoi un timp de liniștire,

De creștere-n simțire.

Abia când "aluatul" va fi gata,

Tot un brutar ce-i priceput

Va așeza cu grijă vatra,

Va pregăti pâinea de copt.

Începuturi și sfârșituri

Au tot fost și or să mai fie,

Câtă vreme pe pământ

Soarele va fi-n Domnie.

Pace între ce e viu

Niciodată n-o să fie.

Fiindcă totu-i diferit

O luptă va fi-n vecie.

Mulți ar vrea egalitate,

Cât în sus, atât în jos,

Cât în stânga și în dreapta.

Însă asta nu se poate.

© Marian Năstase

06.05.2023