Azi m-am întors în sat

Versuri

Azi m-am întors în sat,

Prin lume-am fost plecat,

Dar văd lacăt la poartă

Și gardul aplecat.

De-o oră strig la poartă, 

Nici câinii nu-s, nu latră.

Unde-o fi mama și tata, 

De nu îmi descuie poarta.

Hai, hai tată ieși și descuie lacătul la poartă, 

Hai și ieși cu mama de braț ca altădată.

De tot eu azi m-am întors să stau, tată, cu tine, 

În urmă cu mulți ani spuneai că nu ți-e bine.

Dar iat-un om bătrân

Cum vine-ncet pe drum.

Se-apropie și-mi spune

C-aici nu șade nimeni.

De-un an și jumătate

Bătrânii au plecat.

Au plecat, bieții de dânșii,

Tot cu dorul de băiat.

Hai, taci moșule precum văd te ții tare de glume,

Hai, eu sunt băiatul plecat de mult prin lume.

Hai, de-aș fi știut că rămân fără mamă și tată, 

N-aș fi plecat și-aș fi stat cu toți laolaltă.

Dar zilele s-au dus, 

Eu nu mai pot de plâns,

La ce-am mai strâns avere, 

Dacă părinții nu-s.

Mă uit la casa tatii 

Cum stă să se dărâme,

Te rog, Doamne, întoarce roata, 

Ca să stau numai cu tata.

Hai, mi-e dor de tata, mi-e dor de-a mea copilărie, 

Hai, pe prispa casei să stăm pe înserate,

Hai, s-o văd pe mama făcând plăcintele în brâie, 

Să urc la deal, la Gropi, unde-aveam vie.

Hai, hai tată ieși și descuie lacătul la poartă, 

Hai și ieși cu mama de braț ca altădată.

De tot eu azi m-am întors să stau, tată, cu tine, 

În urmă cu mulți ani spuneai că nu ți-e bine.

© Marin Nastase

Toate drepturile aparțin autorului Marin Nastase. Utilizarea neautorizată a acestei înregistrări video, precum și a coloanei sale audio sau a versurilor, este strict interzisă și se pedepsește conform legii, indiferent daca este vorba de copiere, împrumut, prezentare publică, trasmitere radio, TV, internet, podcast sau alte metode de difuzare. Pentru autorizare și licențe temporare non-exclusive: marian@nastase.tv

• Compozitor: Marin Nastase (Nume de scenă: Marian Năstase)

• Versuri: Marin Nastase (Nume de scenă: Marian Năstase)

• Voce: Marin Nastase (Nume de scenă: Marian Năstase)

ChatGPT about this song

The song tells the story of a person who returns to their hometown after being away for a long time. They are surprised to find a padlock on the gate and the fence in a state of disrepair. They call out for their parents, but there is no response. They urge their father to come out and unlock the gate, reminiscing about the past when they used to walk with their parents arm in arm. The person expresses their desire to stay with their father and mentions that their father had previously mentioned not feeling well. However, an old man arrives and informs them that nobody lives there anymore because the parents left a year and a half ago, longing for their child. The person tries to make light of the situation, but deep down they are devastated. They reflect on their accumulated wealth, realizing that it means nothing without their parents. They look at their father's house, which is on the verge of collapse, and pray for a reversal of fortune so they can be with their father. They long for the presence of their father and the nostalgia of their childhood, envisioning sitting on the porch in the evening and their mother making traditional pies. They also mention the desire to visit a place called Gropi, where they used to have a vineyard. Ultimately, they plead with their father to come out and unlock the gate so they can be together again, emphasizing that they returned to stay with him and recalling his previous unhappiness.