S-a schimbat lumea de tot,
Nu mai e ca altădat.
Rar mai auzi câte-o glumă,
Mulți sunt triști, îngândurați.
Tot mai singuri, mai tăcuți.
Mai zvâcnește câte unul
Vrând să pară mai cu moț,
Dar… zvâcnirea-i trece iute
Și revine unde-a fost.
Și nu-i rău ce se întâmplă,
Veni timpul cernerii.
Fiecare își ia locul
După meritul ce-l are,
Nu cu false șmecherii.
Deja balanța se-nclină,
A trecut de mediană.
Tot ce-i rău ușor coboară,
Ce e bun se tot înalță.
18.04.2023
© Marian Năstase
// Imagine realizata folosind motorul de Generative Fill bazat pe inteligenta artificiala AI al Adobe Photoshop Beta, pornind de la descrierea "time is coming, balance is inclining"
The poem, "VENI TIMPUL," seems to reflect on the changes in the world and people's attitudes. It suggests that people have become more solitary and quiet, with less humor and more melancholy prevailing. Some may try to pretend to be cheerful, but their sadness quickly returns.
However, the poem argues that this isn't necessarily a bad thing - it refers to these times as a period of "winnowing." People are placed in their deserved positions not by deceitful tricks but by their merits.
The poem ends on a hopeful note, suggesting that a balance is tilting, that badness is gradually declining, and goodness is on the rise.